A fost o dată ca niciodată, că dacă n-ar fi, nu ar începe o adevărată poveste.
Astăzi veţi afla frumoasa poveste de sărbători a unei familii minunate și vesele care, ce să vezi, s-a trezit într-o lume de nerecunoscut.
Ei, dar să începem cu începutul...
A fost o dată ca niciodată o familie formată din mami, tati și Cecilia. Un lucru sigur știm despre familia noastră. Toți iubesc sărbătorile de iarnă mai mult decât orice alte sărbători. Poate datorită venirii Moșului sau a zăpezii, poate datorită mirosului de prăjituri delicioase din casă... Cine mai știe?! Cert e că le plăceau toate!
Anul acesta pregătiseră decoruri minunate făcute de Cecilia cu mânuțele mici și cozonac și turtă dulce și câte și mai câte dulciuri făcute de Florentina. Sorin știa că-i treaba lui să așeze braduțul, dar anul acesta tata a scăpat de treabă fiindcă toți au hotărât să împodobească braduțul din fața căsuței.
E seara de Ajun, iar masa-i pregătită și decorațiunile sunt așezate frumos într-o cutie. Cecilia și mama și tata se pregătesc să iasă din casă și să împodobească bradul în așteptarea lui Moș Crăciun. Fiecare înnoadă fularele la gât și își trag căciulițele pe urechi, încălță ghetuțele și își pun mănușile pufoase.
Cecilia nu mai poate aștepta o secundă în plus, deschide ușa casei și o zbugheste la fugă în zăpada. Doi păși apucă să facă și se oprește brusc. Se uită în jos, se uită în stânga și-n dreaptă, se-apleacă și atinge zăpada. Ha! Să vezi și să nu crezi! Zăpada era roz și toată din vată pufoasă de zahăr.
Cecilia aleargă țipând înapoi în casă:
- Mami, mami, taati, zăpada e din vată de zahăr!
Părinții ies din casă zâmbind și se opresc brusc. Zăpada chiar era din vată de zahăr. Şi bradul frumos din fața casei se transformase tot în turtă dulce. Se uită-n dreaptă: munții îndepărtați erau șarlote cu vârfurile pline de frișcă. Se uită în stânga: căsuță lor micuță avea glazură colorată și acoperiș din marțipan decorat cu bombonele colorate.
Nu le venea să-și creadă ochilor unde se aflau. Florentina și Sorin se întoarseră și aruncară o privire în casă. Nimic schimbat: pe masă cozonacii aburind, luminile calde aprinse și colinde în surdină.
Pășiră cu grijă către brăduț, de frică să nu-l sfarme și observară că toate globurile și beteală din cutia pregătită se transformaseră în dulciuri. Cineva dăduse deja iama în toate bunătățile de pe afară! Cecilia mânca cu poftă bulgări din zăpada de vată de zahăr și Cecilia îndesa turtă dulce pe sub mustăți.
Florentina și Sorin începuseră să așeze tăcuți globurile de zahăr în braduțul de turtă dulce, minunându-se în continuare la lumea delicioasă care-i înconjura.
Dintr-o dată se auziră clopoței. Clinchetul lor se topea în mireasma vanilată și răsuna din ce în ce mai tare. Toți stiura pe dată de unde venea sunetul. De la sania Moșului! Murdari de frișcă și marțipan, Cecilia, Florentina și Sorin lăsară din mână dulciurile și se îndreptară spre săniuța plină ochi de daruri. Şi Moșul începu să cotrobăie prin sac și să împartă daruri.
- Unde este frumoasa Cecilia?
- Aici sunt, Moșule!
Moșul o ridică în brațe pe cea mică și-i întinse o cutie învelită frumos.
- Dar cine-i prăjitureasa acestei case minunate?
- Cred că eu, răspunse timidă Florentina.
- Hai la Moșul să-ți dea tot ce ai nevoie pentru masa voastră bogată și frumos decorată!
- Dar omul gospodar și bun la toate unde-i?
- Aici, aici, Moșule, răspunse Sorin.
- Ei, pentru că ai grijă de întreaga familie, Moșul îți dăruiește o mașină nouă că să-i poți plimbă pe toți cât e ziulica de lungă prin lumea asta delicioasă!
Şi Moșul îi întinse tatălui un glob de sticlă plin cu zăpada în care se găsea o mașină roșie, perfectă pentru toată familia.
Tata se uită atent în glob și-i chemă pe toți alături.
- Vedeți și voi ce văd și eu? întrebă Sorin.
- Oaaa, e casa noastră acolo! Zise Cecilia.
- Şi grădină mea, zise Florentina.
- Cum facem oare să ne întoarcem acasă?! întrebă tata și începu să zgâlțâie globul.
Şi parcă întreaga lume din jurul lor începu să se miște și să se cutremure. Şi se cutremură așa până când Cecilia deschise ochii. Mama și tata erau lângă pat.
- Cecilia, hai că a venit Moșul!
Iar Cecilia, Florentina și Sorin se năpustiră pe scări în jos către bradul împodobit la picioarele căruia erau o mulțime de cadouri...
Tata se ridică și, zâmbind, se îndreptă spre geamul aburit. Pe pervaz se află un glob de sticlă cu o mașinuță roşie. Tata îl luă, îl răsuci și-l puse la loc pe pervaz, iar afară începu să ningă liniștit cu fulgi mari, de poveste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu